da

– Şi acum..? Ce fel de viaţă voi duce..? Mereu pe fugă trăind în ascunziş…

– Eterul e protectorul nostru şi Vântul te va purta întotdeauna într-un loc sigur, încredinţează-te lor. Chiar dacă n-ai goni şi nu te-ai ascunde necontenit, latura ta de silfidă tot te-ar îndemna să fii nestatornică, Etain îmi împletește părul.

Țin ochii închişi să nu las lacrimile fierbinţi să mi se rostogolească pe obraji.

Îmi doresc să nu fi aflat niciodată…

Îmi ia tâmplele în palmele ei reci.

– Noi suntem copii ai Aerului. Cântă-i şi ascultă-i cântecul. Iubim Vântul şi el ne iubeşte pe noi. Struneşte-l şi învaţă cum să-i manevrezi rotocoalele, suflarea lui e corabie pe oceanul eteric…

Citeste articol..